Gri.
Cerul, camera, drumul, ora.
Dimineata se napusteste asupra ei cu atacuri . Dar ea se apara cu metodele invatate in razboaiele anterioare.
Poate avea ea succes?
Dimineata este un inamic nou, necunoscut care prefera sa fie inconjurat de un val de gri. Poate ea sa-si dea seama cu cine o are de a face? Ce atacuri surpriza ii pregateste? Ce intelege din apararea ei? Nimic nu este clar in aceasta lumina.
Incetul cu incetul, aura gri o atrage in mrejele ei. Se simte captiva in prapastia diminetii. Se uita in stanga, se uita in dreapta: stanci. Priveste in sus in speranta gasirii momentului aceluia.
Momentul in care se va uita in ochii diminetii si va gasi prin valul gri un petec de cer.
miercuri, 3 iunie 2009
duminică, 10 mai 2009
acea zi de mai...
A venit acea zi de mai...
A mai trecut un an si s-au schimbat multe
but yes, it's still all happenin'!
dar mai degraba ca spectator vad valurile timpului aducand rasarituri si culori...
A mai trecut un an si s-au schimbat multe
but yes, it's still all happenin'!
dar mai degraba ca spectator vad valurile timpului aducand rasarituri si culori...
luni, 27 aprilie 2009
O saptamana...
O saptamana superba trebuie sa fie incadrata de zile cu intamplari mai ciudate...daca la inceput pentru un drum destul de lung faci in plus niste ore bune din cauza ca diferitele trenuri au intarziere si ajungi sa faci in total 32 de ore pe drum..atunci sfarsitul glorios va fi ca APROAPE ti se fura rucsacul din compartiment cand tu dormi ...dar ai ca as in"prost sa fii , noroc sa ai" si il gasesti pe hol chiar aproape de iesirea din vagon...se pare ca cineva s-a speriat un pic...si va zic..degeaba au usile la compertamentele -cuseta vizor..pentru ca cine vrea sa intre nu bate la usa...
Acesta este noul "Bun Venit!"
Acesta este noul "Bun Venit!"
vineri, 6 martie 2009
Asfaltul ud
Seara invadeaza spatiul din fata geamului.
Lacrimile norilor arata altfel in lumina reflectoarelor.
Fiecare secunda devenita seara intuneca gandurile ei.
Siluetele ce-si croiesc calea printre picaturi lasa umbre pe asfaltul ud.
Acestea ii acapareaza privirea.
Nu isi da seama ca ar trebui sa vada lumina orasului nocturn reflectat de apa asfaltului.
Lacrimile norilor arata altfel in lumina reflectoarelor.
Fiecare secunda devenita seara intuneca gandurile ei.
Siluetele ce-si croiesc calea printre picaturi lasa umbre pe asfaltul ud.
Acestea ii acapareaza privirea.
Nu isi da seama ca ar trebui sa vada lumina orasului nocturn reflectat de apa asfaltului.
duminică, 1 martie 2009
Sa gustam doar...
Astazi a gustat din "viata de apoi"...viata de dupa inchisoarea nedorita a celor 4 pereti cunoscuti atat de bine...
Si-a amintit de soare, a recunoscut norii, a simtit vantul, a revazut suflete.
Fiecare picatura de cafea ii reimprospata parfumul,
fiecare zambet primit provoca un zambet in dar,
fiecare cuvant ii umplea ochii de flacari de bucurie,
fiecare gest redeschidea muzeul miscarii omenesti.
Rasul inchidea cercul.
Gustul a produs dorinta trecerii timpului.
Si-a amintit de soare, a recunoscut norii, a simtit vantul, a revazut suflete.
Fiecare picatura de cafea ii reimprospata parfumul,
fiecare zambet primit provoca un zambet in dar,
fiecare cuvant ii umplea ochii de flacari de bucurie,
fiecare gest redeschidea muzeul miscarii omenesti.
Rasul inchidea cercul.
Gustul a produs dorinta trecerii timpului.
luni, 23 februarie 2009
Liniste
Liniste.
Nu asta ne dorim in fiecare zi?In momentele aglomerate din autobuz? In orele in care nu stim de fapt de ce facem ceea ce facem? De dimineata incepe deja dorinta asta: in liniste o cafea, o melodie revigoranta, o priveliste imbietoare...
Urmeaza un indelung demers de probe, de incercari, de situatii si rasturnari de situatii pe care va trebui sa le avem sub control pentru a ajunge la acea liniste.
And we have a winner...ajungem la linistea mult dorita.
.................................................................................................
Si acum?
Poate apropierea de liniste sa indeparteze apropierea de restul vietii?
Poate o apropiere sa indeparteze alta apropiere?
Nu asta ne dorim in fiecare zi?In momentele aglomerate din autobuz? In orele in care nu stim de fapt de ce facem ceea ce facem? De dimineata incepe deja dorinta asta: in liniste o cafea, o melodie revigoranta, o priveliste imbietoare...
Urmeaza un indelung demers de probe, de incercari, de situatii si rasturnari de situatii pe care va trebui sa le avem sub control pentru a ajunge la acea liniste.
And we have a winner...ajungem la linistea mult dorita.
.................................................................................................
Si acum?
Poate apropierea de liniste sa indeparteze apropierea de restul vietii?
Poate o apropiere sa indeparteze alta apropiere?
Abonați-vă la:
Postări (Atom)

